Mi s-au intamplat chestioare mici care m-au aruncat inapoi la "eu sub 10 ani". Chestii poate penibile pentru voi, interesante si zambarete pentru mine.

Chiar ieri, am acceptat sa fiu animatoare la ziua surorii mele,Bibi, alaturi de inca 3 prietene de-ale mele. Pur si simplu eram un copil ca restul.unul cu 7 -8 ani mai mare,iar faptul ca sunt mica de inaltime m-a ajutat in sensul asta.

Intr-o alta zi, m-am impiedicat pe o strada plina cu scolarei;am cazut si m-am ridicat in urmatoarea secunda- ca la 5-6 ani!Pur si simplu m-a bufnit rasul!

Astea au fast 2 din putinele si unicele momente care iti amintesc ca nu trebuie sa iei viata atat de in serios,asta cred eu. Si chiar asa e! Dar pana la urma, pe cine mint?
(17.05)


This entry was posted on 21:30 and is filed under , , , , , , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.