Se afișează postările cu eticheta vis. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vis. Afișați toate postările
8 DECEMBRIE.si am incetat sa mai numaram anii,lunile,zilele. Am ajuns la destinatie,pentru ca timpul...numai noi stim cum e. De acum o sa fie la fel, dar poate total diferit. Multumesc pentru stim noi toate cele,cele mai frumoase,ce le mai urate,poate triste sau fericite,fie singure sau mult prea pline,ocupate sau prea libere,insorite sau in prag de ora 5 a.m.,cu nisip prin par,apa in bocanci sau pline cu zapada,cu ochii mari sau ceva mai mici,imbatate sau ametite,uitate sau ascunse si pastrate bine intr-o cutie,astea fiind clipele, ale NOASTRE.Te iubesc!

La Multi Ani pufilica.Mandra mea.La multi ani!Sa fii fericita si cu cap si fara. Esti un infinit de cadouri surpriza.:D si de aia te tin cat mai aproape! te-am pupat!

Prima noastra vorba.primele clipe.am zambit.si-am tras si-o poza!(octombrie07)dupa care...:)
au urmat nopti la stadion...
...in vama diminetile in 2 cu recuperari...
in care una mai dormea.una nu putea...
plimbari lungi deese,ca mesele la obezi...
iesiri cu mici turbulente...
zile cu feeling de urcat cat mai sus,pe bloc desigur...
in care ne trageam poze in sessionuri lungi
mai aterizam si pe la cate unu, ca deh era singur.


Pufilica: ma simt ca intr'un film din ala de rebeli
Pufilica: unde 2 tipe sunt super prietene
Pufilica: si au ajuns aici
Pufilica: si le e atat de bine impreuna
Pufilica: incat nu le mai pasa de restul
Pufilica: le'au facut pe toate
Pufilica is typing a message.
Pufilica: :D

Toate astea au fost, sunt si vor mai fi(aici e doar o halta,unde scoatem o harta, ca sa intru putin in vorbele lui Sub7)....muuulte clipe,poze, amintiri, povesti, filme, tripuri(excursii i mean), Toate pe care imi permit sa le numesc frumoasele destrabalation!:)

p.s. si 'ip 'opu te iubeste. Spike si Guess Who au ales ziua ta sa fie ziua lansarilor!iubeste-i!


Ca tot a venit primavara si chiar imi place,am o lista si un nou aspect:
+Sper sa fie asa tot timpul...vremea.
+Imi doresc o Constanta mai curata si mai civilizata
+Mai multe events-uri si pentru gusturile mai rafinate nud oar pentru tarani si manelari+clubberi(animale salbatice in general)
+sa calatoresc mai mult
+sa iau tot orasul la picior, si nu numai orasul asta
+imi doresc un cadou dragut
+sa nu va mai suparati , pentru ca sunt o artista neinteleasa,trebuie sa a acceptati-glumesc- am si eu fazele mele urate dar...eu va iubesc asa cum sunteti si nu cred ca as renunta momentan pentru nimic la voi(aviz Zuzu )+mai multe imbratisari, sunteti cu toti dinste "stufisuri"
+mai multe miscare in muzica si "arta"
+sa va am cu mine.



Azi a fost o zi aproape perfecta.Iti multumesc!:*


Many will fall A lot more will follow!

zuzu


gabb

diiia


Nu, nu vorbesc despre un oarecare trafic de haş, vorbesc despre ore. Cum ar fi sa se faca trafic cu timp ? Şi să fie ilegal şi scump?

Omul care vrea să scape mai repede de viaţă, face cadou prietenilor lui câteva zile,săptămâni(depinde de cât de grăbit e), iar cel care are nevoie de bani preferă să îşi micşoreze viaţa dar să fie mai uşoară...

Ce lume ar fi asta? Să ajungi dependent de timp, să nu te gândeşti decât la el, dar să trăieşti şi cu frică, ţinând cont că oricând s-ar putea ca un accident să anuleze toate orele pe care le-ai cumpărat. Să fie arestaţi mii de oameni doar pentru că s-au săturat de viaţă, dat să trebuiască să o care după ei şi după gratii(un chin şi mai mare).

Să te afli pe patul de moarte şi să îţi mai doreşti măcar o oră , ca să poţi să apuci să îţi vezi şi nepoţeii care sunt la şcoală încă, să îţi mai doreşti o oră…să ajungi mai departe !




Dar oricât tu o vrei, asta nu de bani depinde !




Da ...o intrebare frecventa de care m-am saturat. O vreme m-am chinui sa-i gasesc raspuns,dar m-am facut ca am surzit in fata ei. Nici asa nu e bine. M-am saturat de zile de n-am facut nimic. M-am saturat de prieteni care nu au chef. M-am saturat de aceeasi replica plictisita si enervanta pe care trebuie sa o dau cam zilnic care suna cam asa "N-am bani nici de un ceai in bebe" (2lei). M-am saturat de mers cu ratc-u. M-am saturat sa nu mai vezi un om bun, care merita apreciat sau sa nu mai fie niciun un concert bun. Am ajuns la concluzia ca Constanta(da,caco) e un oras mort, care pe timpul verii se vrea resuscitat mega exagerat. Ma simt ca si cum as trai intr-o pestera.
Afara e inca frig, de joi soarele nu a mai iesit din nori. E vacanta si astept o zi buna sa plec in Vama. Ma rog aici problema nu e chiar vremea, e din nou the same ol' story, n-ai cu cine. Ma uit la timp si-l vad cum trece ca nebunul. N-am spus ca el este prietenul meu cel mai bun, dar nici macar nu ma place. Ma stramba, ma indoaie, ma loveste, mai imi da si cate o palma; dar cand am o problema grava tot la el ma intorc sa ma ia in brate sa il las pe el sa-mi rezolve problemele. Pentru ca el le rezolva pe toate.

Dar traiesc.Traiesc cam asa : respir, mananc(mai rar ce-i drept),mai vorbesc,mai gandesc si mai socializez,astea pe langa dusurile zilnice&stuff. Adorm cu aceiasi dorinta si ma trezesc cu aceeasi parere de rau. M-am trezit azi de dimineta in starea aia in care capu imi urla sa ma culc inapoi. Deja era trecut de 12.00 a.m. si nu l-am ascultat.Visam frumos. Am iesit pe usa ca sa descopar ca nimic nu s-a schimbat.Ce era de asteptat?BUT I’M HERE.

Dar in marea asta de nemultumiri pe care asa le interpretati voi probabil(eu defapt va povesteam despre viata mea ,care personal imi plaace) v-am facut si voua loc. Imi place sa ma gandesc la fiecare din voi si la clipele din trecut, sa va regasesc inploaie , in razele de soare, in asfalt, in pori, in palma, pe fata mea, in capul meu, in aer, peste tot! In final pentru asta traim, unul pentru altul.

Who am I anyway? Sa spunem ca sunt o fata tanara, cu pasi pasiti destul de imprastiati , adica confuza, dar careia nu-i pasa ce-i rezerva ziua de maine pentru ca o are pe cea de azi in maneca, si o foloseste ca pe un as. Probabil ca imi pastrez si capul pe umeri uneori si incerc sa-mi fac puzzleu cam pana la 20ani.

p.s. imi dedic acest post (imi permit sa fac si asta) celor care simt la fel, prietenilor-in special tie buff,celor care nu ma inteleg, alor mei, celor care nu ma suporta.


Si o melodie:)


nu poti sa nu iubesti...


De ce, fire nebună? Pentru că toți au luat-o razna... ei nu mai știu ce e viața. Ei doar și-o închipuie, dar tot urâtă e.

Ieși un pic afară. Nu ai nevoie de mai mult de o secundă ca să simți frigul adânc în tine. Eu mă refugiez, cu fiece zi care mai trece, în mine, în ceașca cu ceai, pe străzi,în figuri, în versuri,în suflete pierdute, în pagini, în parc, în sunete,în vise,în tine.


Îmi place să mă închid în mine odată cu venirea vântului de toamnă,pentru că nu costă nimic și sunt tot eu.

Îmi place sa mă refugiez în ceașca cu ceai pentru că pe fundul ei apare imaginea mea, treptat, așa cum sunt. Și pentru că e cald și dulce.

Îmi place să mă pierd printre rândurile cărții pentru că dacă nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor sau povestea e urâtă, pot să o închid când vreau.

Între figuri străine, poate nu e cald, dar e ușor să te regăsești în privirile obosite.

Străzile, sunt ceva mai reale uneori chiar periculoase, însă nimic nu se compară cu sentimentul de 'sunt pe cont propriu'.Iar dacă e toamnă, cu atât plăcerea e mai mare când, mergând spre nicăieri, străbat amintiri și gânduri, numai dacă mă uit la cerul greu.

And now...the future ain't what it used to be!


Sa te trazesti dimineata cu un vis si tu in ziua aia sa lupti sa ti`l indeplinesti...e ceva special mai ales la varsta asta de "adolescent". Mi s`a intamplat azi, m`am trezit cu dor de vama.Cum nimeni nu era acolo pentru mine sa mi se alature, sa apeleze la spiritul lui de aventurier spontan"din lene" am plecat singura. Si uite asa, am plecat spre mangalia in mahmureala diminetii. Ajunsa in autogara Mangalia, ma trezesc intr`o multime de oameni, toti cu un singur gand: sa ajungem mai repede in VAMA!:) din nefericire nu toti au incaput intr`un singur autobuz, asa ca n`au avut de ales decat sa`si mai amane unpic fericirea. M`am vazut aterizata in visul meu.Am luat drumul spre marea care rasarea la orizont. Pana acolo trebuia sa imi fac loc in valul de oameni fericiti cu o vama lor... Plaja mi`a tinut loc de patul cel mai confortabil, iar cerul de cearsaf racoros. Mancatul si bautul automat nu mai faceau parte din functiile vitale ale corpului uman:totul devine mult mai simplu cand iti traiesti propriul vis. Marea imi canta propriu cantec acompaniata de muzica mai mai pentru copii .."o lume minunata in care veti gasi,Numai copii!" sau"Cele mai frumoase flori...".Epava inghitita de apa arata ca un tablou de arta care atarna greu de amintiri placute si imbibat in prea multe ganduri dulci . Prea imbatata de fericirea mea astept un 1 MAI muncitoresc cat mai divin^_^.


Crezi ca e prea tarziu.sunt convinsa. Dar nu tot tu m`ai invatat ca timpul este al nostru cand suntem impreuna. Putem chiar sa ne jucam cu el.de ce tinzi sa cazi, sa te pierzi in el,pentru ca nu sunt cu tine?Fie fluxul te`a aruncat in Marea Timpului in care secundele inoata ca nebunele ca niste pesti imbatati de soare,unde pe mal briza are amarul gust al ticaitului. Dar cand e noapte ,de ce te intorci la mine si spui ca vrei sa ne fie iar bine, sa fie marea murdara, fara soare, doar astrul noptii sa stapaneasca in intregime secundele nesincronizate si inadaptate?Ma saruti...este un sarut imbibat cu luna, jos pe nisipul fin presarat cu amintiri.daca esti unpic mai atent ai sa obervi si tu ca defapt zgarie,dar pentru ca noi suntem din nou impreuna, hai sa incercam sa mai facem odata chestia cu timpul.am facut zi ,si ne`am lasat inghititi de pestisorii acum ametiti de iuibrea noastra...


Azi nu a mai fost ca ieri. Nici maine nu va mai fi ca azi.Sigur. Poate ca nici macar zambetul tau nelipsit nu va mai fi acolo,in viata mea. Imaginea ta refuza sa apara. M`am oprit undeva, in centru universului, si totusi departe de lume, de tine...de orice altceva de genul. Privesc. In departare e gol,aparent gol, insa daca mai privesc odata in acelasi punct infinit observ ceva,gen nefiresc. Esti tu! Dar tu nu poti fi, tu numai esti. Tu ai plecat. Mi`ai promis asta. Tin minte cum cu un trandafir si o scrisoare ti`ai luat adio pentru totdeauna. Mi`ai promis ca nici in vreo alta viata ,daca este posibil, n`am sa te mai vad. Sunt eu acum fericita? De ce ma urmaresti? De ce dracului imi faci asta. Candva mi`ai pormis ca ma vei respecta. Ai uitat?