Fiecare dintre noi descopera de-a lungul timpului lucruri noi pe care cu siguranta alte mii depersoane le-au descoperit si ele la randul lor.Astazi am facut ultima mea descoperire(din pacate on-line) si anume revista Blackout. Bineinteles ca poate voi aflaserati de ea cu mult timp inaintea mea( ma rog cat de mult poate fi?),dar asta nu e o problema. M-am bucurat foarte mult sa vad ca cinva a pus in practica o idee veche de-a mea, eu fiind una dintre persoane care s-au gandit la ea, dar pur si simplu nu aveam cum sa materializez in vre-un fel revista. Nimic nu se compara cu cititul revistei preferate pe care o scoti din ghiozdan pe unde apuci, si nu ai rabdare sa ajungi acasa sau cine stie pe unde, si deja spui ca au trecut 3 elefanti peste ea. Asta e parerea mea...
Big Up! I hope I'll have a Blackout soon!:)
Si ca sa intram putin si in capitolu evenimente(care se inmultesc aici la Constanta-lucru care ma mira), sper ca sunteti cu totii la curent cu party-ul ce va avea loc la Hotel Intim, sambata asta. Be there! mai multe detalii: BadBadClique
Si pentru ca asa se intampla pe aici,ori nu sunt deloc ori se suprapun, in aceeasi seara este si lansarea revistei Blana 9 tot la Contanta de data asta in Gravity Park si afterparty pe plaja H2O cu Dj Vasile, Botiboti, Planet Junk. Alegerea e de partea ta,numai ca profita. Ultimele evenimente m-au cam dezamagit, si nu organizarea a fost vinovata, ci publicul care vine ca la muzeu si in numar foarte mic. Simte-te bine, Socializeaza, Distreaza-te!
Cad,direct in aer, astept ce nimeni si nimic nu mai asteapta, dorm in puf de petale, renasc pasari pe pereti albi patati si linii in cercuri incep sa deseneze "Nu cunosc frica..." dar minte si vrea sa nu fie aici,si scot o seringa.... In delir notele zgarie in matasea ochilor cu pupile ce zac scaldate in puls."O Doamne..." si cade acum mai jos de Infern, sa plece, stie ca nu mai poate iesi din aceste escapade, urla in surdina spre ingeri si pleoapele se trag, grabite sa acopere intreg Paradisul turquoise pictat in purpuriu si galben. In lungi panze albe se rostogoleste, in clipe vechi si de demult se inveleste ca sa sape in cer adanc pana la stele, o poveste in care credea odata."Unde esti, luna mea albastra si patrata?" tanjeste patata pe nisipul ud, in zgomotul apei se-neaca si ultima strigare"Sa te intorci candva!" aude soptit din palme o ultima clipire ce nu o dorea. S-au scurs de atunci ani, fara sa doarma, cu perle albe la gat, imbracata cu rochie de seara , ea iese pe terasa in fiecare noapte. Vantul, ar spune ea-la fel ca si timpul, prietenul ei, o duce departe,e bine. Dar in seara asta nu mai e la fel si lacrimi striga sa iasa din ochii gri, ce cenusa au mancat de cand el a plecat. Focul stins, niciodata nu l-a mai putut aprinde, scantei mici mai sar cand aude"uite!" Ziua, se minte, e departe. Se zbate in valuri de materiale mov, in patul cu pietre grele vatuit. De perne ghimpate musca, ca amintirea ce bantuie s-o striveasca. Sa recite, sa cante nu mai poate caci vocea i-a fost luata, inchisa in alta parte, cu lacat aurit, in razboaie si batai de pusca tarat, pe front, de om ce lupta cu morile de vant. Refuza sa se intoarca sa mangaie aceasta fata,el spune: " E greu pe camp de lupta, cand nu ai nicio sluga". Ea crede si tace si inghite pastile cu gust de plastelina menite sa modeleze puternice trairi.Zorii se pare ca nu i-a mai gasit, caci intinsa pe lemnul lacuit, nu s-a mai trezit. A amortit.Fereastra striga disperata ca cerul sa se inchida si sa trimita cotropitori, picaturile de ploaie, pe rege sa-l goneasca inapoi acasa...sa declare pace sa se predea, sa faca ceva. Fata sta are nevoie inapoi de ea...sau de el, de ceva, sper regele sa inteleaga! Linistea surzeste decorul negru pe alb. Pe scena, in lumina, ea acum joaca pieasa ce de demult o regizeaza...ea intoarce spatele si el cade s-o smulga, s-o impinga inapoi la el sa vina." In zadar" ii spune razand retraganduse in sunet de trompete si viori. "Pe acest ultim drum sa ma conduci tinandu-ma de mana, as spune ca e un vis" "Ma simti?" "Imi inchipui..." si dune de cuvinte si filme fericite o inghit in tipatul mocnit al lui. Pe jos, in pasi greoi, cu privirea sparta,calca cu urme de timp batute in asfalt. Merge la intamplare sa vada unde e sfarsitul lui, oare?
Ca tot a venit primavara si chiar imi place,am o lista si un nou aspect: +Sper sa fie asa tot timpul...vremea. +Imi doresc o Constanta mai curata si mai civilizata +Mai multe events-uri si pentru gusturile mai rafinate nud oar pentru tarani si manelari+clubberi(animale salbatice in general) +sa calatoresc mai mult +sa iau tot orasul la picior, si nu numai orasul asta +imi doresc un cadou dragut +sa nu va mai suparati , pentru ca sunt o artista neinteleasa,trebuie sa a acceptati-glumesc- am si eu fazele mele urate dar...eu va iubesc asa cum sunteti si nu cred ca as renunta momentan pentru nimic la voi(aviz Zuzu )+mai multe imbratisari, sunteti cu toti dinste "stufisuri" +mai multe miscare in muzica si "arta" +sa va am cu mine.
Nu, nu vorbesc despre un oarecare trafic de haş, vorbesc despre ore. Cum ar fi sa se faca trafic cu timp ? Şi să fie ilegal şi scump?
Omul care vrea să scape mai repede de viaţă, face cadou prietenilor lui câtevazile,săptămâni(depinde de cât de grăbit e), iar cel care are nevoie de bani preferă să îşi micşoreze viaţa dar să fie mai uşoară...
Ce lume ar fi asta? Să ajungi dependent de timp, să nu te gândeşti decât la el, dar să trăieşti şi cu frică,ţinând cont că oricând s-ar putea ca un accident să anuleze toate orelepe care le-ai cumpărat. Să fie arestaţi mii de oameni doar pentru că s-au săturat de viaţă, dat să trebuiască să o care după ei şi după gratii(un chin şi mai mare).
Să te afli pe patul de moarte şi să îţi mai doreşti măcar o oră , ca să poţi să apuci să îţi vezi şi nepoţeii care sunt la şcoală încă, să îţi mai doreşti o oră…să ajungi mai departe !
cum e...? sa stii ca nu esti inclus in planurile de viitor ale nimanui? sa nu ai pic de inspiratie? sa pleci de acasa in fiecare zi spre acelasi loc? sa fie totul la fel?
Da ...o intrebare frecventa de care m-am saturat. O vreme m-am chinui sa-i gasesc raspuns,dar m-am facut ca am surzit in fata ei. Nici asa nu e bine. M-am saturat de zile de n-am facut nimic. M-am saturat de prieteni care nu au chef. M-am saturat de aceeasi replica plictisita si enervanta pe care trebuie sa o dau cam zilnic care suna cam asa "N-am bani nici de un ceai in bebe" (2lei). M-am saturat de mers cu ratc-u. M-am saturat sa nu mai vezi un om bun, care merita apreciat sau sa nu mai fie niciun un concert bun. Am ajuns la concluzia ca Constanta(da,caco) e un oras mort, care pe timpul verii se vrea resuscitat mega exagerat. Ma simt ca si cum as trai intr-o pestera. Afara e inca frig, de joi soarele nu a mai iesit din nori. E vacanta si astept o zi buna sa plec in Vama. Ma rog aici problema nu e chiar vremea, e din nou the same ol' story, n-ai cu cine. Ma uit la timp si-l vad cum trece ca nebunul. N-am spus ca el este prietenul meu cel mai bun, dar nici macar nu ma place. Ma stramba, ma indoaie, ma loveste, mai imi da si cate o palma; dar cand am o problema grava tot la el ma intorc sa ma ia in brate sa il las pe el sa-mi rezolve problemele. Pentru ca el le rezolva pe toate.
Dar traiesc.Traiesc cam asa : respir, mananc(mai rar ce-i drept),mai vorbesc,mai gandesc si mai socializez,astea pe langa dusurile zilnice&stuff. Adorm cu aceiasi dorinta si ma trezesc cu aceeasi parere de rau. M-am trezit azi de dimineta in starea aia in care capu imi urla sa ma culc inapoi. Deja era trecut de 12.00 a.m. si nu l-am ascultat.Visam frumos. Am iesit pe usa ca sa descopar ca nimic nu s-a schimbat.Ce era de asteptat?BUT I’M HERE.
Dar in marea asta de nemultumiri pe care asa le interpretati voi probabil(eu defapt va povesteam despre viata mea ,care personal imi plaace) v-am facut si voua loc. Imi place sa ma gandesc la fiecare din voi si la clipele din trecut, sa va regasesc inploaie , in razele de soare, in asfalt, in pori, in palma, pe fata mea, in capul meu, in aer, peste tot! In final pentru asta traim, unul pentru altul.
Who am I anyway? Sa spunem ca sunt o fata tanara, cu pasi pasiti destul de imprastiati , adica confuza, dar careia nu-i pasa ce-i rezerva ziua de maine pentru ca o are pe cea de azi in maneca, si o foloseste ca pe un as. Probabil ca imi pastrez si capul pe umeri uneori si incerc sa-mi fac puzzleu cam pana la 20ani.
p.s. imi dedic acest post (imi permit sa fac si asta) celor care simt la fel, prietenilor-in special tie buff,celor care nu ma inteleg, alor mei, celor care nu ma suporta.
Pot să ţip cât pot de tare că anul 2008 nu mi-a adus niciun beneficiu, chiar m-a afectat oarecum psihic(?) sau ceva de genu. Adică ştiţi voi, mi-a dat un şut în cur, mai pe româneşte. Din primele minute puteam să ghicesc ce an voi avea, dar am încercat să fiu încrezătoare-degeaba. Până acum, indiferent că sunt într-o stare nu foarte bună, a fost un an trist, dar care a pus la păstrare sute de amintiri.
Urmează să plec la munte, ăsta fiind motivul pentru care m-am hotărât să pun punct cam pe aici, cam pe acum, anului 2008 "virtual"...La mulţi ani!
Unde sunt zilele din vară în care pierdeam dimineți întregi prin casă,în boxeri și așteptam să vină seara,sau și mai frumos,așteptam să 'fug' undeva...?
Unde sunt nopțile risipite cu ochii în tavan și pline de insomnie sau alea pe care le pierdeam pe ritmuri dansante?
Unde sunt banii risipiți și prietenii uitați de lume?
Unde sunt cele 2 iPod-uri?
Unde e timpul furat de vânt?
Unde e ziua de ieri?
Dar TU,unde ești?Ce faci?Ești primit bine acolo? E cald sau e frig?
Vă rog, voi toți cei de mai sus înșirați, dacă citiți acest mesaj, contactați-mă!Sper să fiți bine și să-mi mai trimiteți pe viitor câte ceva din voi!
Uite că acum pot să urlu tare și cât mă ține că a venit toamna și la mine(fără să mă mai priviți ca pe o nebună).
Un nou sezon, noi trăiri(sau poate aceleași), și ca în fiecare an, toamna e privită cu aceiași ochi indiferenți sau,după caz, plini de ură(că incepe școala/facultatea)...Nu prea am timp și nici nu vreau să dau o notă estimativă vacanței care își ia 'La Revedere'.Să spunem că a fost vacanță,și atît. Certuri,împăcări,noi prieteni ,locuri noi,toate astea au fost bifate pe 'lista' acestei veri.Ceva nou?O brățară -care nu-i tocmai brățară.
Îmi amintesc perfect data de 14 sept.`07. Era o zi ceva mai senină,și era ziua unui amic...Am stat toată ziua în casă,am clocit și așa a luat naștere http://vns-love.blogspot.comde atunci. Să spunem un ' La Mulți Ani' prematur!și ochi cît mai verzi!
În urma sondajului cu întrebarea 'Vara asta este chiar vara pe care ți-ai dorit-o?' se pare că la 38% dintre ei -majoritatea- nu a fost chiar vara lor!Sper ca vara 09 să fie ceva mai fun!
Am fost plecată ,ca tăt poporu', la ţară. Ghinion,fix pe Prut,cînd i s-a sculat să dea pe afară. Am trait senzaţia de "mîine mor"cu inundaţiile şi cu viiturile şi cu tot. După mi-am imaginat că apa nu o fi chiar aşa rea şi Dumnezeu nici chiar aşa de neîndurător încît să mor de la apa! E urît să vezi cu ochii tăi cum o casă(ceva atît de sigur) intră la apă. Spre fericirea comodităţii mele, mă aflam mai" pi şentru satului " şi nu m-a luat valul.
În afară de adrenalina asta învechită, n-am mai încercat nimic şi nimic nu m-a mai încercat. Poate doar amintiri şi puţin dor de voi. Plictiseala urla în mine,vremea frumoasă şi ea urla.Eu stăteam şi contemplam la ce mai fac,ce-am să mai văd la tv sau cît am să mai dorm.Ceva util în niciun caz. Şi mă gîndesc, eram mică, nu vroiam să mai plec de la ţara vroiam chiar să mă mut acolo(bine că aveam părinţi care să gîndească şi pentru mine), era atmosfera de copilărie pură,timp cît puteai vedea,fericire cît încăpea si libertate cîtă puteai duce!Acum totul e aşa departe de lume ,doar aştepţi ziua de mîine...şi aştepţi! cică era cîmp(se prefăcea)-fărîme din rămăşiţe de petice de cîmp inundat
La multi ani dede, la multi ani dede, la multi ani dede, la multi ani dede,la multi ani dede, la multi ani dede, la multi ani dede, la multi ani dede,la multi ani dede,la multi ani dede,la multi ani dede,la multi ani dede,la multi ani dede!!!
Sa cresti mareee si sa te vada lumea cu copii si fericita. Ma enerveaza de ziua cuiva sa fac dedicatii. E ca si cum te`as plictisi mai mult. Doar daca te uiti la oameni deja vezi aceleasi urari. Ma rog , fie, eu ti`o spun pe stilul me: LA M-U-L-Ţ-I ANIIII! Hepii Bi-dei.[inimioare naspa]
Seara in care ai dormit la mine a fost ...Draguta. N`am dormit decat 1 ora si putin, dar nu m`am suparat.Cand am baut o bere ca feteele la tine a fost de asemenea dragut. Si multe alteele speciale....4 you and me.
Momente:)
Our ShuziUs...Keep on dreaming
cand plaja si toate sunt ale noastre ....e perfect
Crezi ca e prea tarziu.sunt convinsa. Dar nu tot tu m`ai invatat ca timpul este al nostru cand suntem impreuna. Putem chiar sa ne jucam cu el.de ce tinzi sa cazi, sa te pierzi in el,pentru ca nu sunt cu tine?Fie fluxul te`a aruncat in Marea Timpului in care secundele inoata ca nebunele ca niste pesti imbatati de soare,unde pe mal briza are amarul gust al ticaitului. Dar cand e noapte ,de ce te intorci la mine si spui ca vrei sa ne fie iar bine, sa fie marea murdara, fara soare, doar astrul noptii sa stapaneasca in intregime secundele nesincronizate si inadaptate?Ma saruti...este un sarut imbibat cu luna, jos pe nisipul fin presarat cu amintiri.daca esti unpic mai atent ai sa obervi si tu ca defapt zgarie,dar pentru ca noi suntem din nou impreuna, hai sa incercam sa mai facem odata chestia cu timpul.am facut zi ,si ne`am lasat inghititi de pestisorii acum ametiti de iuibrea noastra...
...Aduna toate culorile pe o paleta. Aseaza`le langa tine; vei adauga cate o picatura din ele acolo unde vei crede ca e nevoie. Priveste dincolo de imaginea creata despre tine, despre ce vrei sa fii. Uita de ceas, de varsta , de toti ceilalti si de problemele create in jurul tau. Poti sa te pitesti sau poti sa te intinzi cat poti tu... Imagineaza`ti ce ai fost,cu mintea ta de copil, in cel mai pur moment al vietii tale,inainte sa fii invadat de orice altceva in afara de lumina calda a soarelui si de aerul usor pe care il respirai. Dail respirai. Acum e greu, incarcat cu cate putin din orice rau.
Era mai bine sau este bine acum? Iti pare rau , sau viata merge inainte cu schimbarile. 3,2,1. Deschide ochii. Hai sa`ti spun ceva: tocmai ai fost cuprin de o stare care ti s`a plimbat pe dinauntru si pe dinafara,undeva, candva...dar nu acum! A fost odata... defapt nu a fost,ai fi vrut sa fie asa, dar te`a luat valul ,ca pe o pana de pe nisipul incins al plajei. Ti`ai fi dorit sa fii acolo,nu`i asa? Dar tu esti in camera,condamnat de timp, de zeci de ani faci acelasi lucru; in fiecare zi te gandesti de ce ai ajuns cine ai ajuns, meriti sau ai fi meritat mai mult?
Acum cine esti? Normal ca te vei repezi la cea mai apropiata oglinda sa`ti analizezi mereu aceleasi trasaturi pe care le vezi de n ani incoace. Vezi aceeasi privire de killer imblanzit de lipsa de curaj si ajutor in fata unei lumi intregi, aceleasi "sapaturi" ale nesimtirii cu care timpul te`a sters la fiecare ticait de ceas launtric si desigur aceeasi camasa cu pata ei bine pusa de la prea-mult-purtat.
Acum sa a divulg secretul...de ce joi zi magica?pentru ca ramaneam singura tot week-end`ul. Impropriu spus singura pentru ca in permanenta a stat cineva cu mine. Weekendu asta a fost ca niciodata destul de incarcat cum ma asteptam...faza e ca oricum am arso aiurea. 1.Vineri seara am fost la bal la Decebal, nu a fost nemaipomenit oricum tinand cont ca si acolo erau destul de multi cocalari si oameni lipsiti de viata care nu stiau cum sa mai atraga atentia +ca era sa raman fara geanta [in care aveam si aparatul meu photo &stuff] de la masa pe care o 'luasem in primire' de la niste fosti colegi...pentru ca am avut niste "vizitatori" rromi ca sa nu spun altfel.Deci geanta mea era sub fundu lu unu cand eu o lasasem sub geci intr`un colt de canapea.deci balul nu a fost un eveniment 'wow!',nici nu ma asteptam desigur.Whatever... 2. Am dormit foarte putin,pentru ca mereu gaseam ceva de vorbit cu Teo sau Elena inainte sa adormim .Neinteresant! 3.Blogfest Constanta.Am participat si eu ,am descoperit noi persoane cu aceleasi orizonturi ca si mine.Inintial ne`am intalnit in Amster`s si dupa ne`am mutat in Taclale pentru ca pana la urma toti frecventam localul si de ce nu? pentru ca eu tot acolo trebuia sa ajung in final. Ajungand la ziua de azi a fost o zi ratata pe toate planurile...am auzit de toate din toate partile , nu am fost acolo unde trebuia.Aseara am aflat ca baiatul mic al nasilor mei care stau peste drum a murit intr`un accident groaznic de masina.Chestiile astea m`au bagat intr`o depresie...
Acum ma asteapta o saptamana groaznica,plina de ipocrizii si scoala najpa...cacat..saptamana asta ma duc ca la nuj ce ,numai ca la scoala nu
Da ,chiar asa e . In ciuda faptului ca imi ocup timpul cu tot felul de prostii adolescentine,nu fac nimic altceva decat sa`mi omor timpul cu lucruri care cu vremea devin chiar o rutina. Ma rog...O fi chiar asa ,sau chiar banalitatile astea ne ajuta sa ne dezvoltam, sa avem amintiri ,trairi si toate cele? Daca stau bine sa ma gandesc la zilele plictisitoare in care ieseam afara ca deobicei in cartier cu prietenii , zile de toamna ale anilor trecuti, ele imi pareau asa de plictisitoare si nu`mi doream sa mai ies; dar parca tot ele mi`au ramas asa de bine in cap si nu stiu cum se intampla ,dar mereu se petrecea ceva care ma facea sa intru fericita in casa si inca zambesc cand mi le`amintesc . Asa si in zilele de azi.Ieri nu am iesit deloc din casa.A venit Laura,prietena mea de o viata la care tin foarte mult,a stat la mine 4-5 zile la rand,a dormit la mine.Ieri,plictiseala totala.A venit ea am mai vorbit, a plecat ...a revenit ...e ceva banal , nu vi se pare?Da ,si mie . Dar am facut lucruri pe care nu cred ca o sa le uitam prea curand(cel putin eu n`am s`o fac).Pur si simplu. Incerc sa nu ma mai chinui sa inteleg multe lucruri care imi par complicate ,dar nu pot! Asta am sa incerc sa fac si acum...Sa las lucrurile sa vina de la sine,poate ca asa e cel mai bine... .
Our Shuzi
Postări
