Anything but VnS

A inceput sezonul, timpul, vremea pe care o pot asocia usor(ca si utilizator al internetului) cu bloggeritul. In modul in care ma pricep eu mai bine, fara un statut anume de extra-arhi-mega-mare bloggeritza. Nici nu-mi doresc a mi se atribui cumva acest gen de cuvant vreodata. Afara nu ploua, dar e innorat, bate vatul cu masura, temperatura si-a luat pozitia si statul de toamna(doamna,ca tot am facut confuzia dintre cuvinte aseara). Lucrurile s-au schimbat, se schimba in continuare. Unele dintre ele, de care stiam de luni de zile ca vor aparea,le-am realizat intr-o oarecare dimineata, creandu-mi socuri si chestii de genul. In final le accept pe toate mai putin schimbarile nejustificate in comportamentul persoanelor"mele"- imi permit sa atribui pr. de posesie asupra lor,pentru ca fac parte din mine. Poate ca de acum in colo am sa postez si ceva mai multa muzica.Pentru mine..si celor care apreciaza ce ascult. Acum urmeaza sa reamintesc celor care au uitat,cum sunt eu. Celor carora chiar le pasa, mai putin alora cu "gura fara cap",cum as spune.


Eu-Vanessa:
-mi se mai zice Vassena,vns, sau cum se mai aude.
-imi place sa rad mult.Pentru ca am aflat ca asta prelungeste viata(nu acesta este scopul vietii mele in orice caz, dar poate ca pentru altii e un argument bun.)
-imi place sa vorbesc mult(vorbit= pentru mine e o forma de arta;cum nu prea mi-am dezvoltat mana pentru a fi super artista intr-ale creionului, sau nu am exersat la un intrument ca sa compun cate o melodie pentru fiecare sentiment care ma incearca, sau orice alt tip de arta, eu ma exprim prin cuvinte,uneori aiurea. Poate ca nu esti nevoit sa-mi asculti mereu aberatiile cu toate ca as aprecia,dar...). Prefer sa vorbesc mult in sensu meu decat sa ma apuc sa discut de-a fir a par ce a mai facut ala sau aia sau orice alta persoana care defapt nu prezinta niciun fel de interes extraplanetar sau extragalactic(citand-o pe profa' de mate).
-imi place sa ascult muzica atunci cand am nevoie( nu ca as fi nerespectuasa,cel putin nu asta e intentia.am nevoie)
-imi place sa imi sun mereu prietenii,persoanele cu care imi place sa imi petrec timpul, de asemenea sa ma comport cum imi place mie mai mult.(nu pup pe nimeni in cur,si cu atat mai putin ma transform in atarnache.Aici depinde de tine ca persoana cat de importanta te crezi ca sa percepi lucrurile astfel)
-uneori poate ma dezumflu/bozumflu cam repede.Imi pare rau. dar daca imi zambesti in loc sa ma privesti cu dispret, sigur am sa fiu ok:)
-nu imi place sa imi vad cele cateva putine persoane dragi suparate si poate sunt sacaitoare si seaca incercand sa le readuc zambetul pe buze.Daca totusi imi dau impresia de putin peste limita, ma calmez si ma pliez, vreau nu vreau, pe starea lor.
-nu imi place mereu si mereu sa ma explic de ce fac asa sau cum o fac.
-nu imi plac obligatiile de niciun fel, mai ales lucrurile care sunt luate ca pe o obligatie; de aici rezulta ca nu imi place sa fac compromisuri decat in momentele care cer asta.
-nu imi plac dead-line-urile.
-imi place sa imi beau cafeau pe strada,intr-o scara de bloc,pe o banca in parc sau oriunde altundeva in aer liber, din termos bineinteles.
-nu imi place sa astept, de fapt asteptarile sunt un chin(orice fel de asteptare). Iar cand o persoana intarzie in mod repetat, imi apar niste mici-mari semne de intrebare pe urechea stanga sau dreapta.Cu putin fum pe langa.
-nu sunport tigania,violenta sub orice forma,minciuna si nedreptatea.(suna unpic cam urat cum am formulat.mult prea a regula de taiat si spanzurat.stiu stiu.dar nici ca o pot vedea altfel.)
-inca imi place in Vama.Nu am sa fiu ipocrita sa spun"vaai cum e vama acum.defapt nu imi place deloc cum a ajuns" si eu sa vreau sa ajung cu indarjire acolo mereu.Eu spun doar ca imi place si insist sa ajung in fiecare weekend din vara acolo.
-fac parte din oamenii care se distreaza acolo unde se simt integrati, dar par niste incuiati acolo unde nu isi gasesc locul"printre basini si impresii"
-am fetish'uri precum: animal printu(pe care il detest in contextul metalitatii romanului), blanita(-"-),animalele jucause, verdele(in orice context)
-imi place sa ma opresc in mijlocu strazii, din drumu meu, sa ma joc cu un animal(fie caine sau pisica,daca e dispus la randu lui sa fie giugugiugu).Schimba mult aspectul zilei respective.
-ador sentimentul de a ma afla la inaltime -la propriu- cu cat mai sus cu atat mai mare e bucuria.
-ma uit rar, chiar foarte rar la televizor. Dar un film bun(unul pe care il pot urmari) sunt dispusa mereu sa il vad.
-imi place sa merg pe jos, dar si mai mult cu ratc(cand nu sunt controale nebune)
-(imi)pun multe intrebari. Dar imi place sa cred ca sunt cu sens. In mare sunt destul de curioasa.
-visez sa conduc o masina care sa functioneze, cu patru roti si multe airbaguri si un cdplayer cu boxe(asta e masina visurilor mele).doar de dragu calatoriilor cu prietenii.
-liceul a inceput sa imi placa.I-am regasit locul in programul meu. Liceul ca si chestie,nu include ceva special anume.
-prietenii imi spun ca am ciroza,cu toate ca nu am ; de aia imi place sa rad cand aud asta.
-abia astept cate un party, sau sa fie cineva singur acasa(explicatia fiind activitatea intensa din orasul nostru,"mult prea "invadat de evenimente care sa excluda cluburi de fitze cu muzica seaca)
-muzica preferata se gaseste undeva intre muzica buna din punctul meu de vedere. Niciodata cand ai sa ma intrebi ce ascult nu am sa fiu concreta, poate o sa par unpic nesigura si fastacita. Nu pentru ca mint sau altceva ci pentru ca nu este una anume.In mare hip hop si reggae!dar nu sunt impotriva a nimic ce suna bine.
-imi mai place sa fac ce imi trece prin cap, de obicei.Asa ca nu te mai mira!
-imi place Constanta, si Romania. Mai mult ca locuri decat ca mentalitate si populatie.

Tuturor celor care au plecat la facultate(si evident,ii cunosc), in alte parti. Distractie placuta acolo;) si sper sa va fie ok!Sa ne auzim cat mai curand. (4 octombrie)

Mai mult de o luna de vacanta, de cand nu am mai scris, de cand am tot visat, de cand... nimic nu mai conteaza,de cand nimic nu are limita si totul este limitat de timp, de bani, de spatiu si de alte conditii. Am urcat de multe ori in tot acest timp, dar de mai multe ori am cazut, insa nu cum imi doream in postul anterior. Am ras cand imi dadeam seama ca spuneam aceleasi prostii, sau cand pur si simplu mi se parea mie amuzant, fie fata ta, fie situatia, fie absolut nimic. Poate ca am si plans, in momente dezechilibrate de orice. Ploile din ultima vreme nu m-au enervat ca pe voi, pe mine m-au mangaiat si m-au curatat. Ce e o vara fara ploi torentiale?(in niciun caz o vara perfecta)

In alta ordine de idei, astept nimic, si nimeni nu ma asteapta. Nu am niciun punct fix pe care sa ma axez, dar nici nu-l caut, ca betivii pentru echilibru si stabilitate sau siguranta provizorie.

Mi-ar fi placut sa fi castigat o vacanta undeva departe, nici asta nu este posibil in cazul meu. Nu am fost inzestrata cu noroc de loterist.

In sfarsit nu pot sa trag o linie evidenta si sa scriu concluzia acestei vacante, dar pana in ziua de azi am avut cam de toate, mai putin azi!

(15.07)

Da ...o intrebare frecventa de care m-am saturat. O vreme m-am chinui sa-i gasesc raspuns,dar m-am facut ca am surzit in fata ei. Nici asa nu e bine. M-am saturat de zile de n-am facut nimic. M-am saturat de prieteni care nu au chef. M-am saturat de aceeasi replica plictisita si enervanta pe care trebuie sa o dau cam zilnic care suna cam asa "N-am bani nici de un ceai in bebe" (2lei). M-am saturat de mers cu ratc-u. M-am saturat sa nu mai vezi un om bun, care merita apreciat sau sa nu mai fie niciun un concert bun. Am ajuns la concluzia ca Constanta(da,caco) e un oras mort, care pe timpul verii se vrea resuscitat mega exagerat. Ma simt ca si cum as trai intr-o pestera.
Afara e inca frig, de joi soarele nu a mai iesit din nori. E vacanta si astept o zi buna sa plec in Vama. Ma rog aici problema nu e chiar vremea, e din nou the same ol' story, n-ai cu cine. Ma uit la timp si-l vad cum trece ca nebunul. N-am spus ca el este prietenul meu cel mai bun, dar nici macar nu ma place. Ma stramba, ma indoaie, ma loveste, mai imi da si cate o palma; dar cand am o problema grava tot la el ma intorc sa ma ia in brate sa il las pe el sa-mi rezolve problemele. Pentru ca el le rezolva pe toate.

Dar traiesc.Traiesc cam asa : respir, mananc(mai rar ce-i drept),mai vorbesc,mai gandesc si mai socializez,astea pe langa dusurile zilnice&stuff. Adorm cu aceiasi dorinta si ma trezesc cu aceeasi parere de rau. M-am trezit azi de dimineta in starea aia in care capu imi urla sa ma culc inapoi. Deja era trecut de 12.00 a.m. si nu l-am ascultat.Visam frumos. Am iesit pe usa ca sa descopar ca nimic nu s-a schimbat.Ce era de asteptat?BUT I’M HERE.

Dar in marea asta de nemultumiri pe care asa le interpretati voi probabil(eu defapt va povesteam despre viata mea ,care personal imi plaace) v-am facut si voua loc. Imi place sa ma gandesc la fiecare din voi si la clipele din trecut, sa va regasesc inploaie , in razele de soare, in asfalt, in pori, in palma, pe fata mea, in capul meu, in aer, peste tot! In final pentru asta traim, unul pentru altul.

Who am I anyway? Sa spunem ca sunt o fata tanara, cu pasi pasiti destul de imprastiati , adica confuza, dar careia nu-i pasa ce-i rezerva ziua de maine pentru ca o are pe cea de azi in maneca, si o foloseste ca pe un as. Probabil ca imi pastrez si capul pe umeri uneori si incerc sa-mi fac puzzleu cam pana la 20ani.

p.s. imi dedic acest post (imi permit sa fac si asta) celor care simt la fel, prietenilor-in special tie buff,celor care nu ma inteleg, alor mei, celor care nu ma suporta.


Si o melodie:)


nu poti sa nu iubesti...

Pot să ţip cât pot de tare că anul 2008 nu mi-a adus niciun beneficiu, chiar m-a afectat oarecum psihic(?) sau ceva de genu. Adică ştiţi voi, mi-a dat un şut în cur, mai pe româneşte. Din primele minute puteam să ghicesc ce an voi avea, dar am încercat să fiu încrezătoare-degeaba. Până acum, indiferent că sunt într-o stare nu foarte bună, a fost un an trist, dar care a pus la păstrare sute de amintiri.

Urmează să plec la munte, ăsta fiind motivul pentru care m-am hotărât să pun punct cam pe aici, cam pe acum, anului 2008 "virtual"...La mulţi ani!

Am fost plecată ,ca tăt poporu', la ţară. Ghinion,fix pe Prut,cînd i s-a sculat să dea pe afară. Am trait senzaţia de "mîine mor"cu inundaţiile şi cu viiturile şi cu tot. După mi-am imaginat că apa nu o fi chiar aşa rea şi Dumnezeu nici chiar aşa de neîndurător încît să mor de la apa! E urît să vezi cu ochii tăi cum o casă(ceva atît de sigur) intră la apă. Spre fericirea comodităţii mele, mă aflam mai" pi şentru satului " şi nu m-a luat valul.

În afară de adrenalina asta învechită, n-am mai încercat nimic şi nimic nu m-a mai încercat. Poate doar amintiri şi puţin dor de voi. Plictiseala urla în mine,vremea frumoasă şi ea urla.Eu stăteam şi contemplam la ce mai fac,ce-am să mai văd la tv sau cît am să mai dorm.Ceva util în niciun caz. Şi mă gîndesc, eram mică, nu vroiam să mai plec de la ţara vroiam chiar să mă mut acolo(bine că aveam părinţi care să gîndească şi pentru mine), era atmosfera de copilărie pură,timp cît puteai vedea,fericire cît încăpea si libertate cîtă puteai duce!Acum totul e aşa departe de lume ,doar aştepţi ziua de mîine...şi aştepţi!

cică era cîmp(se prefăcea)-fărîme din rămăşiţe de petice de cîmp inundat




purify

Da ,chiar asa e . In ciuda faptului ca imi ocup timpul cu tot felul de prostii adolescentine,nu fac nimic altceva decat sa`mi omor timpul cu lucruri care cu vremea devin chiar o rutina. Ma rog...O fi chiar asa ,sau chiar banalitatile astea ne ajuta sa ne dezvoltam, sa avem amintiri ,trairi si toate cele? Daca stau bine sa ma gandesc la zilele plictisitoare in care ieseam afara ca deobicei in cartier cu prietenii , zile de toamna ale anilor trecuti, ele imi pareau asa de plictisitoare si nu`mi doream sa mai ies; dar parca tot ele mi`au ramas asa de bine in cap si nu stiu cum se intampla ,dar mereu se petrecea ceva care ma facea sa intru fericita in casa si inca zambesc cand mi le`amintesc . Asa si in zilele de azi.Ieri nu am iesit deloc din casa.A venit Laura,prietena mea de o viata la care tin foarte mult,a stat la mine 4-5 zile la rand,a dormit la mine.Ieri,plictiseala totala.A venit ea am mai vorbit, a plecat ...a revenit ...e ceva banal , nu vi se pare?Da ,si mie . Dar am facut lucruri pe care nu cred ca o sa le uitam prea curand(cel putin eu n`am s`o fac).Pur si simplu. Incerc sa nu ma mai chinui sa inteleg multe lucruri care imi par complicate ,dar nu pot! Asta am sa incerc sa fac si acum...Sa las lucrurile sa vina de la sine,poate ca asa e cel mai bine... .

I`m Just looking on the bright side of things!:x